„Vânătorii iernii” – Pictură în ulei pe pânză

Vânătorii iernii spune o poveste în șoaptă. Un drum alb se deschide înainte ca o pagină curată, iar deasupra lui, copacul cel mare își întinde ramurile ca un acoperiș protector, ca și cum ar ține iarna pe loc pentru o clipă. În depărtare, câțiva oameni merg încet, cu câinele aproape, mici în fața peisajului, dar hotărâți, ca într-o plecare care nu are nevoie de multe cuvinte.

În aer pare că plutesc fulgi sau frunze rătăcite, iar lumina are ceva de dimineață rece și blândă, când lumea e încă adormită și totul sună mai încet. Zăpada nu e doar albă, e o liniște așternută peste câmp, iar pașii sunt singurul semn că timpul merge mai departe. Lucrarea are acel sentiment rar de spațiu și răgaz, ca o respirație adâncă într-o zi de iarnă.

Este un tablou despre drum și întoarcere, despre curajul simplu de a porni, despre oamenii care se pierd în depărtare și totuși rămân prezenți prin urma lor. Vânătorii iernii aduce în cameră o atmosferă calmă, un fel de tăcere bună, care nu apasă, ci așază lucrurile la locul lor. O piesă care se privește mult, pentru că de fiecare dată îți spune altceva: azi despre liniște, mâine despre dor, poimâine despre început.

Pictura „Vânătorii iernii” în vopsele de ulei pe pânză fixată pe cadru de lemn, este realizată prin pictare manuală de către artistul plastic Monea Teofil în anul 2026.