Descriere
Sub soarele domol al unei după-amieze plăpânde, râul își întinde apele lucioase, devenind o oglindă pentru cer și pământ. Pe malul său se odihnește o tânără femeie, îmbrăcată într-o rochie lungă, roșie, cu tivuri ce par să-și topească contururile în culorile florilor ce o înconjoară. Ea stă aplecată delicat, cu un coșuleț de nuiele în mână, pline cu flori proaspăt culese.
Arborii ce încadrează scena sunt îmbrăcați în haine de sărbătoare; frunzișul lor, un carnaval de roșu, portocaliu și galben, aruncă pete de culoare în râul care le curmă setea. Aici, natura nu pare doar un spectator mut, ci devine un participant activ la sărbătoarea cromatică. În văzduh se răsfiră o lumină dulce, filtrată prin frunzele copacilor, creând pe pământ și pe apă un spectacol de umbră și lumină.
În stânga, un grup de copaci înalți își unduie crengile într-un dans susținut de vânt. Lumina solară, prinsă în frunzele lor, cade în cascade luminoase peste părul închis la culoare al femeii, subliniind strălucirea modestă a chipului său. Ochii ei, închisi acum, par să viseze, să se roage, sau poate să asculte șoaptele frunzișului ce o înconjoară. Căci în acest colț de lume, fiecare frunză și fiecare floare își are povestea ei, un cântec tainic ce așteaptă să fie descifrat.
Mai jos, râul devine un tablou impresionist, cu tușe largi și vibrante de albastru, verde, și stropi de aur. Florile de pe mal se oglindesc în apa calmă, iar jocul acestor reflexii întregește melodia tăcută a peisajului. Păsările, nevăzute dar auzite, își aduc contribuția la acest cor al naturii, cu trilurile lor ce par că se împletesc cu murmurele apei și cu foșnetul arborilor.
Scena este un dialog între tăcere și murmur, între culoare și vis, un loc unde timpul pare să se fi oprit pentru a lăsa frumusețea să se exprime în termenii săi, neîngrădiți și liberi. Aceasta este o lume în care sufletele colorate, precum cel a femeii, al florilor, al zburătoarelor nevăzute, pot găsi un refugiu, o simfonie vizuală și emoțională care să le ofere energie.
Pe măsură ce soarele se pregătește să coboare după orizont, umbrele se lungesc, adâncind misterul și bogăția cromatică a peisajului. Femeia își deschide încet ochii, privindu-și reflexia în apă, un zâmbet ușor conturându-se pe buzele ei. Poate că în acea apă, printre reflexia florilor și ale frunzelor, ea a găsit un răspuns, o promisiune sau doar pacea. Dar indiferent de descoperire, acest moment rămâne imortalizat în culorile vibrante ale tabloului ce îi adăpostește sufletul.
Pictura „Suflete colorate pe malul apei” în vopsele de ulei pe pânză fixată pe cadru de lemn, este realizată prin pictare manuală de către artistul plastic Monea Teofil în anul 2024.
Dimensiunile picturii sunt: 55 cm x 97 cm.
Pictura face parte dintr-o colecție privată (este așadar un obiect de artă second-hand).
Recenzii
Nu există recenzii până acum.